Dovada adevaratei ucenicii (19 mai 2012)

Dacă este cineva în Hristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi. (2 Corinteni 5,17)
Nu putem să facem nimic pentru a ne schimba inima sau pentru a fi în armonie cu Dumnezeu. Nu este bine să ne încredem în noi înşine sau în faptele noastre bune. Viaţa noastră va arăta dacă harul lui Dumnezeu locuieşte în noi. În caracterul nostru, în obiceiurile noastre şi în felul în care ne petrecem timpul şi ne folosim energia se va observa o schimbare. Deosebirea dintre ceea ce am fost şi ceea ce suntem va fi clară. Caracterul este dat de tendinţa generală a cuvintelor şi a faptelor noastre, nu de faptele bune şi de greşelile făcute ocazional. Dacă în viaţa noastră nu există o schimbare în mai bine, înseamnă că nu ne-am pocăit cu adevărat. Putem fi siguri că am trecut de la moarte la viaţă dacă ne mărturisim păcatele, dacă îi despăgubim pe cei cărora le-am greşit, dacă Îl iubim pe Dumnezeu şi îi iubim pe semenii noştri cu sinceritate. Când venim la Hristos şi devenim benefi ciarii harului Său iertător, dragostea ne umple inima. Orice povară este uşoară, fiindcă jugul pe care Hristos ne cere să-l purtăm – jugul Său – este uşor. Datoria devine o desfătare, iar sacrifi ciul, o plăcere. Când venim la Hristos, trebuie să avem grijă să ne ferim de două greşeli. Prima, aceea de a încerca să ajungem în armonie cu Dumnezeu prin faptele noastre sau prin ceea ce putem noi să facem. Tot ce putem să facem fără Hristos poartă pata egoismului şi a păcatului. Cealaltă greşeală, care nu este mai puţin periculoasă, este aceea de a considera că, odată ce credem în Hristos, nu mai trebuie să păzim Legea lui Dumnezeu, că faptele noastre nu au nicio legătură cu răscumpărarea, din moment ce primim harul lui Hristos numai prin credinţă. Adevărata ascultare nu înseamnă doar o conformare exterioară, ci slujire din dragoste. Un gând inspirat: „Nu avem în noi înşine nimic cu care să ne mândrim. Nu avem niciun temei pentru înălţarea de sine. Singurul temei al speranţei noastre este neprihănirea Domnului Hristos atribuită nouă şi lucrarea realizată de Duhul Sfânt în noi şi prin noi.” (Calea către Hristos, pag. 63) Mesajul zilei: Viaţa noastră va arăta dacă avem o credinţă reală în Hristos sau dacă nu este altceva decât o acceptare la nivel intelectual.
19/05/2012