In zilele imparatesei Estera (1 mai 2012)

Cine ştie dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăţie? (Estera 4,14)
Când Cirus a dat decretul de întoarcere a evreilor în patria lor, cei mai mulţi se stabiliseră în diferite zone ale Imperiului Medo-Persan şi au ales să rămână acolo, preferând confortul în locul greutăţilor mutării în casele lor care zăceau în ruină. După douăzeci de ani, Darius Istaspe a emis un alt decret – la fel de favorabil ca şi decretul lui Cirus – în care prevedea întoarcerea evreilor. Între timp, Xerxes cel Mare a devenit împărat, iar supuşii lui, care îi urau pe evrei, au dobândit noi puteri. Evreii care nu s-au supus primelor două decrete erau acum ameninţaţi cu moartea. Satana a lucrat prin Haman Agaghitul – un demnitar de la curtea lui Xerxes. Haman îl ura pe Mardoheu, un evreu influent, şi s-a hotărât să îl ucidă, iar odată cu el să îi ucidă pe toţi evreii din imperiu. Însă, în providenţa lui Dumnezeu, împărăteasa din vremea aceea era o evreică, Estera, care nu-şi făcuse cunoscută naţionalitatea. În timpul crizei, Mardoheu a îndemnat-o pe Estera să pună la cale un plan pentru abolirea decretului de moarte a evreilor, conceput de Haman cu aprobarea împăratului. Planul Esterei a funcţionat. Împăratul a contramandat decretul. Haman a fost executat, iar Mardoheu a primit poziţia de onoare ocupată până atunci de Haman. Încercările prin care a trecut poporul lui Dumnezeu în vremea Esterei se vor repeta în zilele de pe urmă. Decretul de moarte care va fi dat împotriva poporului rămăşiţei va fi asemănător cu acela dat împotriva evreilor din vremea Esterei. Un gând inspirat: „Astăzi, vrăjmaşii adevăratei biserici văd în grupa cea mică a păzitorilor poruncii Sabatului un Mardoheu la poartă. Respectul poporului lui Dumnezeu faţă de Legea Sa este o mustrare continuă pentru aceia care au lepădat temerea de Domnul şi calcă în picioare Sabatul Său.” (Profeţi şi regi, pag. 605) Mesajul zilei: Când Dumnezeu ne cheamă să îndeplinim o lucrare difi cilă sau neplăcută, este mai simplu să ignorăm voia Sa şi să rămânem în zona noastră de confort, la fel ca evreii care au rămas în Medo-Persia.
1/05/2012